Aniversarea a douăzeci de ani de la căderea Comunismului

În data de 9 noiembrie 1989 a căzut zidul ruşinii care a divizat Europa. Parlamentul a sărbătorit acest eveniment organizând o sesiune solemna care a marcat cea de-a douăzecea aniversare a schimbărilor democratice din Europa Centrală şi de Est. 3 tineri din România, născuţi în noiembrie 1989, anul căderii Comunismului, au participat de asemenea la Bruxelles pentru a sărbători aniversarea lor şi a unei noi Europe.

Václav Havel, fost preşedinte al Cehoslovaciei şi Jerzy Buzek, fost prim ministru polonez şi actualul Preşedinte al Parlamentului European, amândoi actori importanţi ai schimbărilor democratice din1989, au deschis sesiunea solemnă a Parlamentului de la Bruxelles. 89 de tineri europeni, născuţi în noiembrie 1989, anul căderii zidului Berlinului, au participat de asemenea la Bruxelles pentru a sărbători aniversarea lor şi a unei noi Europe.

Sesiunea solemnă a fost precedată de o dezbatere între Preşedintele PE şi cei 89 de tineri invitaţi, intitulată  "Ce înseamnă Europa pentru mine?"

"În 1989, regimurile totalitare cădeau precum piesele de domino", a amintit Preşedintele Buzek. "În momentul în care Zidul a căzut, ţara mea era deja liberă, de puţin timp, dar singura de acea parte a Cortinei de fier. După căderea zidului Berlinului, celelalte ţări ni s-au alăturat şi nu mai eram singuri. Căci, ceea ce s-a întâmplat atunci nu era doar prăbuşirea unui zid, ci reunificarea Europei."

România a fost reprezentată la dezbaterea organizată de Parlamentul European de trei tineri: Mihaela Teliceanu, Cristina Gama şi Cosmin Stoica, toţi născuţi în noiembrie 1989, pentru care sărbătoarea zilei de naştere înseamnă şi aniversarea a 20 de ani de schimbări democratice. "Vizita la Bruxelles a reprezentat o ocazie unică pentru mine, mai ales fiindcă am avut posibilitatea de a trece dincolo de cortina formală a unei instituţii europene (...) Posibilitatea de a intra în contact cu persoane de altă naţionalitate şi cultură a reprezentat o adevărată provocare de a ne apăra, în primul rând, specificul nostru naţional, dar şi de a nu uita că în momentul de faţă suntem europeni.", spune Cosmin Stoica despre experienţa lui la Parlamentul European.

Văzut de Cristina Gama, "acest eveniment a marcat împlinirea a 20 de ani de libertate, integrare şi diversitate, filtrate prin experienţa noastră de tineri cetăţeni ai UE care nu au cunoscut decât acest stil de viaţă, iar acest lucru l-am simţit cu adevărat cu această ocazie. Cu siguranţă această experienţă va rămâne una de neuitat pentru mine", iar colega ei de generaţie, Mihaela Teliceanu declară ca i-a fost utilă această participare pentru că avut ce învăţa, "după vizita de la Parlamentul European la Bruxelles, am înţeles cu ce se ocupă europarlamentarii. Am fost plăcut surprinsă (...) de faptul că ideile celor 89 de tineri au fost ascultate şi poate se vor discuta şi la alte întâlniri."

Pentru cea mai mare parte a tinerilor participanţi la dezbatere, UE înseamnă înainte de toate libertatea de a călători, de a studia sau de a lucra într-o altă ţară şi de a descoperi alte culturi. "Părinţii noştri nu aveau această posibilitate" - a spus o studentă germană. Dar, în opinia colegei ei olandeze, Europa este adesea văzută ca o ameninţare pentru cultura naţională.

O tânără suedeză s-a arătat nemulţumită de deficitul democratic al Europei, în timp ce tânărul italian de lângă ea a menţionat locul restrâns pe care Europa îl ocupă în mass-media: "Nu cunoaştem Europa şi nu putem avea încredere în ceea ce nu cunoaştem". "De acord, dar pentru a se putea identifica cu Europa, trebuie de asemenea să iei iniţiativa, să te informezi tu însuţi", i-a răspuns un tânăr german.

Masa rotunda "Impactul Tratatului de la Lisabona asupra Parlamentului European şi parlamentelor naţionale"

Biroul de Informare al Parlamentului European şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România au organizat la Bucureşti, in data de 28 octombrie 2009, o masa rotundă intitulată "Impactul Tratatului de la Lisabona asupra Parlamentului European şi parlamentelor naţionale".

Evenimentul a avut drept scop comunicarea şi stimularea de dezbateri cu privire la schimbările aduse de noul Tratat de reforma al UE, priorităţile UE,  care să implice în mod deosebit presa şi societatea civilă. Au participat jurnalişti, membri ai Parlamentului European, deputaţi ai Parlamentului României, diplomaţi, oameni politici, funcţionari publici, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic etc. Dezbaterea a fost moderată de dl. Luca Niculescu, redactor sef, RFI România.

Printre invitaţii de onoare s-au numărat domnul Cătălin Ivan, Membru al Parlamentului European (S&D), domnul Leonard Orban, Comisar European. Participanţii la eveniment au dezbătut implicaţiile intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cu referire in mod deosebit la contribuţia parlamentului naţional in a garantarea respectării principiilor subsidiarităţii si proporţionalităţii, si felul în care noul Tratat răspunde exigenţelor legate de sporirea eficientei luării deciziilor, dar mai ales creşterea transparenţei şi participării democratice. Participanţii au subliniat rolul central al presei în sporirea interesului opiniei publice europene faţă de politicile europene şi activitatea Uniunii Europene.

Tratatul de la Lisabona va pune la dispoziţia Uniunii Europene cadrul legal şi instrumentele juridice necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor. Astfel vom avea o Uniune mai eficientă, cu metode de lucru şi reguli de vot simplificate, cu instituţii eficiente şi moderne, capabilă să acţioneze mai bine în domeniile prioritare. Tratatul de la Lisabona introduce o legătură directă între alegerea preşedintelui Comisiei şi rezultatele alegerilor europene şi prevede noi dispoziţii referitoare la viitoarea structură a Parlamentului European.