Actualitatea

În timpul războiului rece, Tratatul pentru neproliferarea armelor nucleare (1968) a avut o importanţă majoră în eforturile internaţionale de controlare a tehnologiei nucleare. Mai târziu, teama că aceasta ar putea ajunge în mâinile teroriştilor a făcut ca neproliferarea nucleară să rămână în centrul atenţiei. Înaintea revizuirii Tratatului, deputaţii europeni pun în plen întrebări Comisiei şi Consiliului asupra măsurilor de ameliorare a echilibrului actual din tehnologia nucleară.
Diferenţa între salariile femeilor şi bărbaţilor şi violenţa în familie persistă în Uniunea Europeană. Deputaţii europeni au abordat aceste teme ieri, în plen, cu ocazia Zilei internaţionale a femeii. Parlamentul a mai criticat luni Comisia pentru că a prezentat un plan pe cinci ani privind promovarea egalităţii de gen fără să fi consultat pe această temă organizaţiile neguvernamentale sau publicul.
Marţi după amiază, deputaţii europeni dezbat măsurile de combatere a discriminării împotriva romilor - cea mai mare minoritate etnică a Europei. Incluziunea acestora se va afla şi pe ordinea de zi a reuniunii europene la nivel înalt privind romii în aprilie la Cordoba.
UE ar trebui să selecteze imigranţii pe care îi primeşte? Nou-veniţii ar trebui să fie obligaţi să înveţe limba şi obiceiurile ţării gazdă? Unii doresc să împiedice fluxul de imigranţi spre ţara lor, în timp ce alţii încurajează integrarea lor. Studenţi din Italia dezbat această chestiune împreună cu eurodeputatul Raffaele Baldassare.
Tratatul de la Lisabona a adus Parlamentului European noi puteri care au fost integrate într-un nou acord cu Comisia Europeană. Numirea reprezentanţilor UE în afara graniţelor va rămâne o competenţă exclusivă a Înaltului Reprezentant, însă Parlamentul a câştigat dreptul de a înainta propuneri legislative şi de a lua parte la reuniuni internaţionale în calitate de observator.
Un cetăţean dintr-o ţară terţă care deţine o viză de lungă şedere într-un Stat Membru va putea călători pe teritoriul unui alt Stat Membru pentru o perioadă de trei luni, în orice interval de 6 luni, în aceleaşi condiţii ca şi deţinătorii unui permis de rezidenţă, potrivit unui regulament adoptat marţi de Parlament.
Marţi, deputaţii europeni dezbat trei rapoarte care abordează piaţa internă şi protecţia consumatorilor. Una din chestiunile de pe ordinea de zi este sensibilizarea populaţiei la soluţii precum SOLVIT, care ajută cetăţenii europeni fără intervenţii şi proceduri legale.
În deschiderea sesiunii plenare, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, şi-a exprimat compasiunea şi solidaritatea faţă de familiile victimelor cutremurelor care au avut loc în Turcia, Chile şi Haiti. El s-a mai referit şi la tragicele pierderi de vieţi în Franţa în urma furtunii de săptămâna trecută.
Numărul refugiaţilor în Europa este relativ redus, cu toate acestea, solicitările de azil aduc probleme diferite în statele membre UE, arată un studiu privind distribuirea responsabilităţilor în acceptarea solicitanţilor de azil. Parlamentul European a cerut deja în mai anul trecut crearea unui mecanism obligatoriu - înainte de 2012 - care să ajute ţările în care sistemele de azil sunt sub presiune. De atunci, pachetul legislativ în domeniul azilului rămâne blocat în Consiliu.
Puncte esenţiale ale sesiunii:
- Politica externă şi de securitate în vizorul Parlamentului  
- Conflictul din Gaza: recomandările raportului Goldstone
- Reducerea birocraţiei pentru micro-întreprinderi
- Strategia EU2020 şi criza din Grecia
- Protecţia turiştilor
- Summitul European privind situaţia romilor
- Ziua internaţională a femeii
- Viza de lungă şedere în UE: mai multă libertate de mişcare
- Belarus, Cuba
- Drepturile omului: Gilat Shalit, Mexic si Coreea de Sud
Produsele alimentare importate în UE sunt etichetate adesea ca fiind biologice, deşi nu întrunesc standardele UE. Fermierii europeni spun că acest lucru le subminează activitatea. Cum pot fi siguri consumatorii că ceea ce consumă corespunde cu ceea ce este înscris pe etichetă? Îi întrebăm pe deputaţii europeni pentru a elucida misterul.
Deputaţii europeni de la comisia parlamentară pentru drepturile omului au susţinut o schimbare potenţial uriaşă în felul în care Europa îşi tratează cele 50 de milioane de persoane cu handicap. Aceştia au susţinut apartenenţa UE la Convenţia ONU ce tratează handicapul nu numai din perspectiva bunăstării sociale ci şi ca o problemă legală în domeniul drepturilor omului. Astfel, persoanele cu handicap nu vor mai fi tratate doar ca beneficiari ai carităţii şi protecţiei sociale.
Trei eurodeputaţi şi un public format din tinere femei analizează diversele forme de inegalitate care există în prezentîntre femei şi bărbaţi şi propun soluţii pentru ameliorarea situaţiei.