Rolul UE în Kosovo

La un an de la declararea independenţei Kosovo, Parlamentul European a adoptat rezoluţia cu privire la rolul UE în Kosovo, rezoluţie ce a fost adoptată cu 424 voturi pentru, 133 împotrivă şi 24 abţineri. Deputaţii europeni salută desfăşurarea cu succes a misiunii EULEX şi îmbunătăţirea situaţiei de securitate în Kosovo. Dezvoltarea economică şi politică din Kosovo este prin sprijinită prin oferirea unei perspective clare europene.

 

HD

"Parlamentul European încurajează statele membre ale UE care nu au recunoscut încă independenţa provinciei Kosovo, să facă acest lucru", se arată într-un amendament la rezoluţia AFET, adoptat în plenul Parlamentului cu 281 voturi pentru, 229 împotrivă şi 55 de abţineri.

Potrivit rezoluţiei elaborate de Joost Lagendijk (grupul Verzilor/EFA, Olanda) în numele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) se salută acordul guvernului sârb cu privire la misiunea EULEX pe teritoriul Kosovo-ului. Deputaţii încurajează Serbia să continue cu atitudinea constructivă, aceasta fiind în concordanţă cu aspiraţiile de aderare la UE.

Membrii PE îndeamnă EULEX să rezolve de urgenţă problema numărului de cazuri nerezolvate încă, aflate sub monitorizare internaţională, acordând prioritate cazurilor ce implică violenţă interetnică, crimelor de război şi corupţiei la nivel înalt, în scopul consolidării statului de drept. Înfiinţarea unui program funcţional de protecţie a martorilor este vitală pentru acţionarea eficace în justiţie a infractorilor la nivel înalt din Kosovo, în special în ceea ce priveşte crimele de război.

Familia UE trebuie să acţioneze în mod colectiv şi coordonat, depunând eforturi mai mari pentru promovarea participării sârbilor din Kosovo la viaţa politică, economică şi socială a provinciei Kosovo. În rezoluţie se solicită trimisului special al UE să se asigure că guvernul din Kosovo va lua măsuri imediate şi concrete în acest sens, inclusiv prin intermediul unor măsuri specifice de dezvoltare economică pentru regiunea Mitrovica, de îndată ce supremaţia legii este restabilită în zonă.

Punerea deplină în aplicare a drepturilor minorităţilor este de o importanţă fundamentală pentru stabilitatea din Kosovo şi din regiune.

Autorităţilor li se solicită să reglementeze statutul juridic al apatrizilor rromi, aşcali şi egipteni ce trăiesc în Kosovo, inclusiv drepturile de proprietate ale acestora. Totodată trebuie asigurat accesul egal la sistemul de învăţământ de calitate la piaţa muncii şi la serviciile de sănătate, oferind condiţii de cazare igienice şi garantând participarea acestora la viaţa socială şi politică.

Deputaţii eruopeni îşi manifestă profunda îngrijorare faţă de problemele acute de sănătate din familiile de rromi din taberele de refugiaţi de la Osterode şi Cesmin Lug, considerând că acestea sunt direct legate de amplasarea improprie a acestor tabere pe sedimentele rămase de la minele de plumb din Trepça.

Parlamentul îşi manifestă îngrijorarea faţă de situaţia economică din Kosovo şi de influenţa negativă pe care o au ritmul lent al reformelor, corupţia largă şi crima organizată asupra economiei şi asupra credibilităţii instituţiilor din Kosovo. Este necesar  ca guvernul kosovar să întreprindă eforturi sincere pentru a asigura o mai mare transparenţă şi un mai mare nivel de răspundere şi să consolideze legăturile dintre nivelul politic şi societatea civilă.

Parlamentul European reaminteşte autorităţilor kosovare importanţa deplinei cooperări economice regionale şi obligaţia acestora de a respecta şi a aplica toate prevederile Acordului CEFTA, semnat la Bucureşti.

"De câte state este nevoie pentru a recunoaşte independenţa unui stat? Aceasta nu este întrebarea de vreme ce calitatea recunoaşterii contează mai mult decât cantitatea. O declaraţie de autodeterminare nu implică independenţă, dacă statul în cauză nu este recunoscut de către cei faţă de care doreşte să se autodetermine.

Independenţa unui stat nu este reală atâta vreme cât Consiliul de Securitate al Naţiunilor unite nu o acceptă. În plus, un stat nu este independent dacă nu este capabil să asigure tuturor comunităţilor care trăiesc pe teritoriul său o perspectivă corectă de integrare organică într-o societate civică şi multiculturală şi dacă nu se poate auto-susţine şi autoguverna.

Din aceste motive, planul Ahtisaari a eşuat. Nici cererea status quo ante nu este o soluţie. Trebuie să mergem mai departe. În acest scop, UE şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite trebuie să cadă de acord asupra  unei conferinţe internaţionale care ar trebui să găsească o soluţie durabilă pentru securitate democratică, echilibru geo-strategic şi stabilitate social economică în Balcanii de Vest.

În acest cadru, Kosovo ar trebui repus pe calea legitimităţii internaţionale şi regiunea ar trebui să primească o foaie de drum clară pentru integrarea sa în UE.

Din păcate, raportul Lagendijk nu analizează aceste lucruri, abandonând orice drum real către un viitor mai bun. De aceea, social-democraţii români vor fi obligaţi să voteze împotriva acestui raport."

"În conformitate cu prevederile dreptului internaţional şi având în vedere rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU 1244 din 1999, Kosovo nu poate fi considerat un stat. Sunt cinci state membre ale Uniunii care nu au recunoscut independenţa unilateral declarată a Kosovo. Dar Kosovo este o realitate şi trebuie să o tratăm ca atare.

Stabilitatea în Balcanii de Vest, regiunea cu cele mai multe şanse de a se alătura Uniunii în viitorul apropiat este vitală. De aceea, Uniunea trebuie să joace rolul principal în gestionarea situaţiei delicate din zonă. Misiunea EULEX care şi-a atins deja capacitatea iniţială de operabilitate este un prim pas important în această direcţie, deoarece este nevoie de asistenţă şi coordonare pentru a asigura, în primul rând, un climat de cooperare interetnic care să permită reîntoarcerea la un nivel de viaţă normal.

Trebuie asigurată protecţia tuturor minorităţilor din Kosovo, inclusiv a minorităţii sârbe, trebuie întărite instituţiile pentru a evita haosul şi a asigura o dezvoltare stabilă, trebuie restituite proprietăţile şi asigura dreptul la întoarcere al refugiaţilor. Instrumentele financiare de care Uniunea dispune, în special instrumentul de preaderare, trebuie folosite pentru a facilita dezvoltarea socio-economică, creşterea transparenţei şi reconcilierea între comunităţile etnice. Kosovo nu trebuie, în niciun caz, să fie izolat de procesele europene. Trebuie să se bucure de perspectiva europeană în context regional. Trebuie să aplicăm aceleaşi standarde în toată regiunea. Ceea ce se cere altor ţări din zonă trebuie să se aplice şi pentru Serbia şi Kosovo.

Este nevoie ca Uniunea Europeană să insiste pentru reluarea dialogului dintre Priştina şi Belgrad. Consider că actuala formă a rezoluţiei nu reflectă tot spectrul de poziţii din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene faţă de Kosovo. De aceea, delegaţia României din grupul PPE-DE, cu excepţia reprezentanţilor de naţionalitate maghiară, va vota împotriva acestei rezoluţii."