Deputaţii europeni au vot un pachet de amendamente la directiva privind angajarea de imigranţi ilegali, poziţia formală a Parlamentului urmând a fi adoptată în cadrul următoarei sesiuni plenare de la Bruxelles. Directiva prevede sancţionarea angajatorilor de imigranţi ilegali în timp ce acestora li se vor oferi condiţii legale de muncă. În cazurile cele mai severe deputaţii solicită sancţiuni penale şi responsabilizarea companiilor pentru acţiunile sub-contractorilor.

Votul final cu privire la rezoluţia legislativă a fost amânat la cererea raportorului Claudio Fava (PSE, Italia), în vederea anexării unei declaraţii care prevede asigurări că prezenta directivă nu restricţionează adoptarea de acte legislative suplimentare în ceea ce priveşte sub-contractorii.

Răspunzând solicitării domnului Fava, preşedinţia cehă a UE a precizat că este nevoie de o consultare a statelor membre înainte de adoptarea acestei declaraţii. Raportorul PE a solicitat anexarea următoarei declaraţii: "Parlamentul European şi Consiliul declară că regulile cu privire la sub-contractori, stabilite la articolul 9 al acestei directive, nu aduc atingere altor dispoziţii pe această temă ce vor fi adoptate în viitoare instrumente legislative."

Parlamentul va vota cu privire la rezoluţia legislativă în cursul următoarei sesiuni plenare de la Bruxelles (18-19 februarie 2009).

În Uniunea Europeană lucrează între 4.5 şi 8 milioane de imigranţi ilegali în sectoare precum construcţiile, agricultură şi turism. Posibilitatea găsirii unui loc de muncă în UE este unul din factorul care încurajează imigraţia ilegală în UE.

Prezenta propunere de directivă, împreună cu directiva privind returnarea şi cea referitoare la card-ul albastru pentru lucrătorii cu înaltă calificare profesională, face parte din pachetul legislativ propus de Comisia Europeană, care are ca obiectiv general reducerea imigraţiei ilegale şi încurajarea celei legale.

Directiva prevede sancţiuni penale împotriva angajatorilor pentru infracţiuni repetate, angajarea unui număr mare de persoane care se află într-o situaţie neregulamentară, în cazul în care se aplică practici de exploatare, dacă angajatul este victima traficului cu fiinţe umane  şi acest fapt este cunoscut angajatorului sau dacă angajatul este minor.

Un angajator care este găsit vinovat trebuie să returneze orice ajutor de stat primit în ultimii ani şi trebuie să plătească o amendă graduală în funcţie de numărul imigranţilor ilegali încadraţi. În plus, acesta trebuie să plătească toate impozitele şi alte taxe pe care ar fi trebuit  să le plătească dacă lucrătorul ar fi fost angajat în mod legal, iar unde este cazul costurile legate de returnarea migrantului.

Se presupune că relaţia de muncă este de cel puţin trei luni, cu excepţia cazului în care angajatorul sau angajatul pot dovedi contrariul. Deputaţii europeni au solicitat ca procedurile necesare pentru recuperare a salariilor neplătite să fie automate şi să nu necesite acţiuni suplimentare din partea angajatului.

Europarlamentarii au pledat pentru ca statele membre să stabilească amenzi reduse pentru persoanele care folosesc serviciile imigranţilor clandestini în gospodăriile particulare, asigurându-se însă că nu are loc exploatarea acestora.

Parlamentul doreşte ca statele membre să stabilească un mecanism care să ofere posibilitatea imigranţilor ilegali de a depune o plângere. Părţilor terţe desemnate de statele membre, precum sindicatele, ar trebui să li se permită să denunţe un angajator de imigranţi ilegali fără însă a exista riscul de a fi judecaţi din cauza faptului că ar oferi asistenţă unei persoane care se află în mod ilegal pe teritoriului statului membru. În cazul în care imigranţii ilegali cooperează în procesul intentat angajatorului, aceştia vor putea obţine un permis de şedere pentru o perioada limitată.

Statelor membre li se solicită să întreprindă inspecţii regulate pentru a controla angajarea imigranţilor ilegali. Inspectorii trebuie să solicite angajatorilor să controleze valabilitatea permisului de şedere al angajaţilor non-UE şi să informeze autoritatea naţională competentă cu privire la orice nouă recrutare a unor cetăţeni non-UE.

Directiva va fi implementată de către statele membre după doi ani de la adoptarea sa.

Potrivit studiului de impact al Comisie Europene, OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România nu conţine prevederi care să sancţioneze angajatorii de imigranţi ilegali. Există însă prevederi care stabilesc sancţiuni administrative sau penale în acest domeniu. Pentru cetăţenii străini care au acces pe piaţa muncii în baza unor acorduri bilaterale, angajatorii trebuie să informeze în scris Autoritatea pentru Străini, în primele cinci zile de la intrarea cetăţeanului străin pe teritoriul României. Facilitarea, cu orice mijloace a şederii ilegale a unui cetăţean străin este considerată drept  o infracţiune minoră, fiind sancţionată cu o amendă.

O altă prevedere legală, cu caracter de sancţiune complementară, stipulează că angajatorul trebuie să suporte cheltuielile de mutare în ţara de origine a cetăţeanului străin angajat în mod ilegal sau al cărui permis de şedere a expirat.

Potrivit Codului Muncii acceptarea muncii unei persoane fără a încheia un contract de muncă, este sancţionată cu o amendă cuprinsă între 1500 şi 2 000 RON pentru orice persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulativă de 100 000 RON. De asemenea, potrivit legii 203/1999 privind permisele de muncă, "încadrarea in munca sau menţinerea în munca a unui străin care nu are permis de munca valabil de către o persoana fizica sau juridica din România, cu excepţia unor cazurilor (a se vedea articolul 5 al prezentei legi), constituie contravenţie si se sancţionează cu amenda de la 5 000 RON la 10 000 RON."  Aceste sancţiuni se aplică angajatorului şi nu cetăţeanului străin.