Şase luni împreună: Preşedinţia UE şi Parlamentul European

Din 1 iulie, Suedia deţine Preşedinţia Uniunii Europene (pentru a doua oară). Miniştrii suedezi vor lucra în următoarele luni în strânsă legătură cu principalele instituţiile ale UE, în special cu Parlamentul European şi Comisia Europeană. Pe 15 iulie, în cadrul sesiunii de la Strasbourg, prim ministrul Suediei, Fredrik Reinfeldt, va vorbi deputaţilor europeni despre priorităţile Preşedinţiei suedeze pentru următoarele şase luni.

 

HD

Priorităţile Preşedinţiei suedeze sunt combaterea crizei financiare și a șomajului și găsirea unui acord internaţional pentru protejarea mediului înconjurător înaintea expirării protocolului de la Kyoto. Alte teme ce urmează a fi abordate în următoarele şase luni sunt strategia UE pentru regiunea Mării Baltice sau viitorul Tratatului de la Lisabona.

În mandatul de şase luni, Preşedinţia UE hotărăşte ordinea de zi şi prezidează toate întâlnirile Consiliului Uniunii Europene. Preşedinţia este interfaţa cheie între Consiliu şi celelalte instituţii europene, de exemplu Parlamentul European. Este important ca Preşedinţia UE şi deputaţii europeni să se întâlnească pentru schimb de informaţii şi de opinii, deoarece o mare parte din legislaţia UE este elaborată împreună de către cele două instituţii, prin procesul de co-decizie.

La începutul mandatului fiecărei Preşedinţii, şeful de stat sau de guvern al ţării ce deţine preşedinţia îşi prezintă planurile în faţa Parlamentului European. La sfârşitul celor şase luni, şeful de stat sau de guvern se întoarce în Parlament pentru a ţine un discurs de evaluare a acestei perioade.

În toate şedinţele plenare ale Parlamentului, Consiliul este reprezentat de către Preşedinţie, de obicei prin ministrul de afaceri externe, pentru a face o declaraţie sau pentru a răspunde întrebărilor deputaţilor europeni.

Liderii UE se întâlnesc de două ori pe an în Consiliul European, pentru a fixa priorităţile politice ale Uniunii Europene. Înaintea fiecărei întâlniri, Preşedintele Parlamentului European le transmite liderilor care sunt, din punctul de vedere al deputaţilor europeni, domeniile pe care ar trebui să se concentreze UE.

Miniştrii reprezentând Preşedinţia UE se întâlnesc cu deputaţii europeni în cadrul reuniunilor comisiilor parlamentare, pentru a prezenta acestora priorităţile lor pe perioada mandatului Preşedinţiei. Miniştrii se întâlnesc cu comisiile ce acoperă aceleaşi portofolii: de exemplu ministrul german al mediului i-a întâlnit pe deputaţi în cadrul Comisiei pentru mediu, pentru a discuta directivele viitoare asupra gunoiului menajer şi a apelor poluate.

Miniştrii sau reprezentanţii lor vizitează comisiile parlamentare de cel puţin două ori pe perioada mandatului. Comunicarea continuă însă şi prin curieri oficiali. În plus, Preşedinţia Consiliului invită preşedinţii de comisii sau alţi deputaţi membri să participe la reuniuni informale ale Consiliului.

Procedura de co-decizie presupune întâlniri frecvente între reprezentanţii Preşedinţiei şi raportorii şi grupurile politice din Parlament. Deoarece Preşedinţia prezidează toate reuniunile Consiliului de Miniştri, rolul său în căutarea unui compromis asupra legislaţiei este vital.

Uneori, ajungerea la un consens între cele două instituţii poate lua mult timp. Spre exemplu, raportorul pentru regulamentul produselor chimice REACH, Guido Sacconi, a lucrat cu şase Preşedinţii de-a lungul a trei ani. Totuşi, dumnealui a spus: "comunicarea continuă între cei doi legislatori a fost cheia succesului".

În cazul în care nu se poate ajunge la nici un acord, Preşedinţia UE va reprezenta Consiliul şi în timpul concilierilor, când delegaţiile fiecărei instituţii negociază un text de compromis.

Următoarele ţări care urmează să preia Preşedinţia UE sunt Spania (în prima jumătate a anului 2010) şi Belgia (în a doua jumătate).