Turcia, Croaţia şi FYROM - rapoartele de progrese pentru 2008 în atenţia Parlamentului European

Parlamentul a dezbătut cele trei rapoarte cu privire la progresele înregistrate de Turcia, Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în 2008, adoptând trei rezoluţii legate de stadiul negocierilor.

 

HD

Parlamentul European "îşi exprimă încrederea în posibilitatea de îndeplinire a obiectivului încheierii negocierilor în 2009, cu condiţia ca guvernul Croaţiei să-şi intensifice eforturile de soluţionare a unor puncte mai sensibile în legătură cu procesul de aderare, inclusiv combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei" se afirmă în raportul elaborat de Hannes Swoboda (PSE, Austria), adoptat cu o largă majoritate (548 voturi pentru, 40 împotrivă şi 34 abţineri).

În ceea ce priveşte cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, Croaţia a răspuns, în cea mai mare parte, cererilor de asistenţă care i-au fost adresate, dar anumite documente militare de o importanţă determinantă legate de cauza Gotovina nu au fost puse la dispoziţie. Parlamentul îndeamnă guvernul Croaţiei să depună eforturi sporite pentru a pune imediat aceste documente esenţiale la dispoziţia Tribunalului.

Deputaţii europeni îşi exprimă regretul profund cu privire la faptul că negocierile de aderare au fost literalmente blocate pentru o lungă perioadă din cauza problemelor din cadrul relaţiilor bilaterale (diferendul dintre Croaţia şi Slovenia privind limita apelor teritoriale).  Problemele din cadrul relaţiilor bilaterale nu trebuie să constituie un obstacol în calea progreselor negocierilor de aderare, cu condiţia ca aceste negocieri să nu fie folosite pentru a înlocui soluţionarea definitivă a acestor problematici; îndeamnă totuşi Guvernul Croaţiei şi guvernele ţărilor învecinate să-şi soluţioneze în mod operativ toate diferendele în curs.

Europarlamentarii reamintesc acordul informal la care s-a ajuns între prim-miniştrii ai Croaţiei şi Sloveniei cu privire la transferarea acestei dispute de frontieră către un organ internaţional. Ei salută faptul că Slovenia şi Croaţia au acceptat oferta de mediere din partea Comisiei şi consideră că medierea trebuie să se bazeze pe dreptul internaţional şi jurisprudenţă. În acest context, se speră la o avansare rapidă a negocierilor de aderare.

Turcia
"Parlamentul European îşi exprimă îngrijorarea cu privire la încetinirea procesului de reformă din Turcia pentru al treilea an consecutiv şi solicită guvernului turc să dea dovadă de voinţă politică pentru continuarea procesului de reformă la care s-a angajat în 2005" se arată în raportul elaborat de Ria Oomen-Ruijten (PPE-DE, Olanda), adoptat cu 528 voturi pentru, 52 împotrivă şi 43 abţineri.

Negocierile de aderare cu Turcia au fost deschise la 3 octombrie 2005, după aprobarea de către Consiliu a cadrului de negociere. Începerea acestor negocieri a reprezentat punctul de plecare al unui proces deschis.

Libertatea de exprimare şi libertatea presei nu sunt pe deplin protejate în Turcia. Modificarea codului penal în aprilie 2008 nu a fost suficientă şi de aceea se solicită o reformă fundamentală a acestuia, în special abrogarea articolul 301 şi a altor legi prin care se restrânge în mod arbitrar libertatea de exprimare a unor opinii nonviolente.

Parlamentul solicită guvernului turc să considere drept prioritate luarea unei iniţiative politice pentru favorizarea rezolvării durabile a problemei kurde, iniţiativă care trebuie să vizeze oportunităţile economice şi sociale pentru cetăţenii de origine kurdă şi să le îmbunătăţească în mod semnificativ drepturile culturale.

Turcia poate juca un rol important prin contribuţia sa la securitatea energetică a Europei. Parlamentul sprijină deschiderea negocierilor la acest capitol şi regretă faptul că în Consiliu nu s-a ajuns la niciun acord pe această temă. Turciei i se solicită să susţină pe deplin proiectul de construcţie a conductei de gaz Nabucco, care reprezintă un proiect european prioritar, şi speră că se va încheia în viitorul apropiat un acord interguvernamental menit să pună în funcţiune această conductă.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM)
Parlamentul "îşi reafirmă sprijinul total pentru perspectiva europeană a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi a ţărilor din Balcanii de Vest, care este esenţială pentru stabilitatea, reconcilierea şi viitorul paşnic al regiunii", se  arată în raportul elaborat de Erik Meijer (GUE/NGL, Olanda), adoptat cu 478 voturi pentru, 92 împotrivă şi 42 abţineri.

Se salută faptul că în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei partidele aflate la putere şi cele din opoziţie, cu sprijinul larg al societăţii civile şi al opiniei publice, sunt unite în dorinţa de a îndeplini criteriile stabilite de UE pentru statele candidate şi aderarea cât mai repede posibil la UE.

Cu toate acestea, la trei ani după ce i-a fost acordat statutul de ţară candidată la UE, nu s-au deschis încă niciun fel de negocieri în vederea aderării, ceea ce produce o situaţie nesustenabilă care are consecinţe descurajatoare asupra ţării şi riscă să destabilizeze regiunea. Deputaţii consideră că această situaţie neobişnuită trebuie să ia sfârşit şi solicită accelerarea acestui proces prin luarea unei decizii cu privire la data aderării.  
FYROM  a realizat progrese în dialogul despre liberalizarea vizelor, în special numărul mare de documente biometrice de călătorie şi de identitate emise, implementarea sistemului de gestionare integrată a frontierelor şi stabilirea unui sistem naţional de informare privind vizele. În rezoluţia PE se constată cu satisfacţie progresele înregistrate în combaterea traficului de fiinţe umane, a migraţiei ilegale şi a corupţiei. Parlamentul European salută implementarea acordului de readmisie cu UE şi solicită o cooperare mai strânsă cu Frontex, Europol şi Eurojust.

Parlamentul sprijină eforturile depuse în cadrul Naţiunilor Unite menite să rezolve diferenţele care au apărut în privinţa numelui constituţional al statului, în vederea încheierii unui acord final cât mai curând posibil între Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Grecia.

Membrii Parlamentului European atrag atenţia asupra faptului că, în condiţiile în care nu se ajunge la un acord rapid între cele două state, există riscul ca momentul aderării Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei la UE să fie amânat pe termen lung, însă marile probleme bilaterale din Balcani nu trebuie să obstrucţioneze procesul de integrare europeană şi să aibă prioritate în faţa acestuia.