În continuare vă este prezentată o selecţie a câtorva dintre cele mai importante probleme cu care urmează să se confrunte deputaţii PE aleşi la 4-7 iunie 2009; acestea includ serviciile financiare, politica socială, schimbările climatice, extinderea UE, imigraţia, terorismul, securitatea, agricultura şi, dacă şi atunci când va fi ratificat de către toate statele membre, punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona.

Criza pieţei financiare, care a dus sistemul bancar la un pas de colaps în toamna anului 2008, are acum un impact asupra restului economiei, înăsprirea condiţiilor de creditare afectând consumul individual şi investiţiile în industrie. Îmbunătăţirea cadrului european de reglementare financiară va constitui o provocare majoră pentru următorul Parlament European ales.

Lupta împotriva efectelor crizei economice, impactul schimbărilor demografice şi păstrarea modelului social european sunt tot atâtea provocări cărora deputaţii nou-aleşi vor trebui să le ofere un răspuns. Aceştia vor trebui, de asemenea, să se pronunţe cu privire la o serie de chestiuni dezbătute pe parcursul legislaturii 2004-2009.

Schimbările climatice reprezintă o provocare de importanţă crucială pentru umanitate. Punerea în aplicare a legislaţiei comunitare pentru a lupta împotriva acestor schimbări, deşi dură, nu va fi îndeajuns. În acelaşi timp, UE trebuie să continue discuţiile pentru crearea unui regim climatic internaţional post-Kyoto, asupra căruia ar trebui să se convină la Copenhaga, până la sfârşitul lui 2009.

Provocările de politică externă se referă la înlocuirea Acordului de parteneriat şi cooperare cu Rusia, care a expirat, prevenirea întreruperilor în furnizarea de gaz natural din Rusia prin Ucraina, înlăturarea barierelor comerciale netarifare în relaţiile cu China, găsirea unei soluţii la conflictul israelo-palestinian şi monitorizarea progreselor în vederea încheierii unor acorduri de asociere cu America Latină.

Bulgaria şi România, care s-au alăturat UE în 2007, nu vor fi ultimele state care aderă la aceasta. Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sunt, în mod oficial, ţări candidate. Altele, precum Serbia, Muntenegru şi Kosovo au "perspective" de a adera. Dezbaterile referitoare la cât de pregătite sunt acestea pentru a adera şi stabilirea unor posibile date de aderare vor constitui puncte importante pe ordinea de zi a Parlamentului în următorii ani.

Datorită sosirii în UE a numeroşi imigranţi în fiecare an, deseori în circumstanţe tragice, statele membre trebuie să coopereze în vederea gestionării fluxului de imigranţi. În acest domeniu, orice politică pusă în aplicare de un anumit stat are consecinţe asupra vecinilor săi, în special în sudul Europei. O politică echilibrată în domeniul imigraţiei va duce beneficii atât sudului Europei, cât şi nordului continentului.

În anii care au urmate atentatelor din New-York, Madrid şi Londra statele membre şi-au întărit coordonarea în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului graţie, printre altele, platformelor de cooperare reprezentate de Europol şi Eurojust. În următoarea legislatură vor fi avute în vedere noi măsuri de prevenire a actelor de terorism. Menţinerea unui echilibru între securitate şi protecţie, pe de-o parte, şi viaţa privată şi drepturile fundamentale, pe de altă parte, va constitui, de asemenea, o provocare importantă.

Deputaţii aleşi în iunie 2009 vor contribui la pregătirea următoarei reforme majore a PAC, prevăzută pentru 2013. Rezultatele acesteia vor depinde, între altele, de discuţiile dintre statele membre pe tema bugetului după 2013, precum şi de alţi factori cum ar fi evoluţia situaţiei climatice. Dacă va fi ratificat, Tratatul de la Lisabona va conferi Parlamentului European puterea de codecizie în acest sens, împreună cu miniştrii agriculturii din statele membre.

Dacă şi atunci când va fi ratificat de statele membre ale UE, Tratatul de la Lisabona va crea cadrul legal şi instrumentele necesare pentru a face faţă provocărilor celor mai stringente ale Europei. Conferind Parlamentului European ales în mod direct competenţe suplimentare de luare a deciziilor în domenii precum afacerile interne, agricultura şi bugetul, UE, în ansamblul său, va deveni o entitate mai responsabilă din punct de vedere democratic.