În lipsa unei decizii prealabile din partea autorităților judiciare nu se poate impune nici o restricție a drepturilor și libertăților fundamentale ale utilizatorilor finali ai internetului - reiterează Parlamentul European în poziţia sa din prima lectură cu privire la pachetul legislativ Telecom. A existat însă un acord cu Consiliu referitor la aspectele legate de noua infrastructură de comunicaţii, modernizarea spectrului de frecvenţe radio, drepturile consumatorilor şi protecţia vieţii private.

Pachetul legislativ, cunoscut sub numele de pachetul telecom, constă din 3 rapoarte:

1. Directiva privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor legate de reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice - raportor Malcolm Harbour (PPE-DE, Regatul Unit)
Revizuirea cadrului comun de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice - raportoare de Catherine Trautmann (PSE, Franţa)
Instituirea unui Organism al autorităţilor europene de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor (OAREC) - raportoare Pilar del Castillo (PPE-DE, Spania)

2. Deputaţii europeni au amendat acordul politic la care s-a ajuns cu Consiliul referitor la reforma cadrului de reglementare a comunicaţiilor electronice, care includ telefonia fixă şi mobilă, servicii de internet şi televiziune. În consecinţă, acest pachet legislativ va intra, cel mai probabil, în procedura de conciliere pe durata următorului mandat legislativ al Parlamentului European. A existat un acord între Parlament şi Consiliu cu privire la drepturile cetăţenilor şi instituirea unui Organism al autorităţilor europene de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor, însă cu privire la directiva cadru nu s-a putut ajunge la un compromis. Deoarece cele trei propuneri sunt interconectate, este posibil ca întreg pachetul legislativ să fie negociat în cadrul concilierii.

3. Prezentăm, în continuare, prevederile legislaţiei privind comunicaţiile electronice asupra cărora a existat un acord în a doua lectură:

Modificările aduse la directiva privind serviciul universal (raportul Harbour) actualizează normele existente cu privire la accesul la reţele şi servicii şi alte drepturi ale utilizatorilor de servicii universale, în special protecţia datelor personale şi a sferei private. Obiectivul principal este de a întări dreptul consumatorilor la informaţii înainte de semnarea unui contract, ca de exemplu tarifele percepute, restricţii impuse de operator (de ex. limite cu privire la accesul la servicii tip internet voice).

"O cerinţă fundamentală a serviciilor universale este furnizarea către utilizatori a unei conexiuni la cerere la reţeaua de comunicaţii publică de la un punct fix şi la un preţ accesibil. Această cerinţă se aplică furnizării de apeluri telefonice locale, naţionale şi internaţionale a căror furnizare ar putea fi limitată de statele membre la postul/reşedinţa primară a utilizatorului final. Nu ar trebui să existe restricţii în ceea ce priveşte mijloacele tehnice utilizate pentru realizarea conexiunii, putând fi folosite tehnologii cu sau fără fir, şi nici restricţii cu privire la ce operatori răspund, parţial sau integral, de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu universal."

Începând cu 2003, numărul de urgenţă 112 poate fi accesat în întreaga UE. Deputaţii europeni consideră că acest număr trebuie să fie accesibil independent de tipul de comunicaţie electronică folosit. Serviciile de urgenţă ar trebui să aibă, de asemenea, acces la informaţiile necesare pentru a localiza apelul de urgenţă. Anumiţi operatori specializaţi în VOIP (voice over internet protocol) au pus sub semnul întrebării fezabilitatea tehnică a unei astfel de măsuri, însă deputaţii europeni sunt convinşi că aceste restricţii tehnice pot fi depăşite. Consumatorului trebuie totodată să i se garanteze o acoperire geografică adecvată în ceea ce priveşte telefoanele publice.

Statele membre vor trebui să promoveze servicii "cu o valoare socială" în seria naţională de numere care încep cu 116 ca numere armonizate pentru servicii armonizate cu caracter social, în special numărul liniei telefonice pentru copiii dispăruţi 116000.

Directiva conferă consumatorilor dreptul la o mai bună informare cu privire la preţuri şi tarife. În contracte trebuie să se menţioneze modul în care se efectuează apelurile de urgenţă, orice restricţie de acces la un anumit conţinut sau tip de echipament (de exemplu blocarea apelurilor VOIP la telefoanele mobile), durata contractului, metode de plată, tarife pentru transferarea numărului la un alt operator sau pentru rezilierea contractului.
Toate aceste informaţii trebuie să fie transparente, comparabile, adecvate şi actuale, iar publicarea acestora trebuie realizată în mod clar şi inteligibil.

În viitor se vor putea impune operatorilor "obligaţii privind acceptarea cererilor rezonabile de acces la anumite elemente şi la infrastructura specifică asociată reţelei şi la utilizarea acestora" precum accesul la bucla locală şi la infrastructura fizică, inclusiv clădiri, conducte şi piloni.
Autorităţile naţionale ar trebui să promoveze "investiţii eficiente şi inovaţii în infrastructuri noi şi performante, inclusiv prin încurajarea, după caz, a investiţiilor comune." Trebuie însă se garanteze faptul că "condiţiile de acces la facilităţi iau în considerare în mod adecvat riscurile pentru investitori prin încurajarea partajării riscului între investitori şi între investitori şi solicitanţii de acces, precum şi prin acceptarea flexibilităţii preţurilor."

OAREC va deţine un consiliu format din preşedinţii celor 27 autorităţi naţionale de reglementare şi un reprezentant al Comisiei Europene. Acest organism va oferi consultanţă Comisiei şi la cerere Parlamentului European şi Consiliului. Acest consiliu al OAREC va adopta opinii cu o majoritate de două treimi a membrilor săi.
Un secretariat cu o dimensiune redusă va oferi sprijin profesional şi administrativ pentru OAREC. Finanţarea va proveni din subvenţii de la bugetul comunitare şi de la contribuţii voluntare ale statelor membre sau ale autorităţilor naţionale de reglementare.