De la pactul Ribbentrop-Molotov la căderea Zidului Berlinului
Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la pactul Ribbentrop-Molotov, în care Hitler şi Stalin îşi împărţeau Europa de Est, dar şi 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În deschiderea unei conferinţe ce comemorează pactul, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a remarcat cât de mult a evoluat continentul nostru. "Astăzi trăim într-o Europă diferită, a cărei esenţă trebuie să fie solidaritatea", a spus dumnealui.
Pactul Ribbentrop-Molotov a fost semnat pe 23 august 1939, creând o "combinaţie teribilă între două regimuri totalitare: nazismul şi comunismul", a spus vicepreşedintele Comisiei Europene Jacques Barrot pe 14 octombrie, în cadrul unei conferinţe organizate la Parlamentul European de către parlamentele naţionale şi statele baltice.
O memorie comună
Conferinţa s-a concentrat asupra necesităţii unificării istoriei europene şi consolidării înţelegerii trecutului. "Mai mult decât oricând, trebuie să vorbim lumii cu o singură voce", a spus domnul Buzek.
Aivars Stranga, specialist în istorie la Universitatea din Letonia, a spus în cadrul conferinţei că lipsa unei memorii comune este cauza unor probleme de înţelegere şi poate reprezenta un obstacol în calea unui viitor comun. "Uniunea Europeană ar trebui să aibă o istorie comună", a spus dumnealui.
Ceilalţi participanţi la conferinţă au cerut cooperare internaţională în vederea consolidării cunoştinţelor de istorie. Deputatul eston Mart Laar a cerut un manual nou de istorie în şcoli.
Distrugerea Zidului echivalează cu desfiinţarea închisorii
Zidul Berlinului a fost dărâmat acum 20 de ani. Cum înţelege însă Vestul evenimentele ce s-au întâmplat în spatele Cortinei de Fier timp de 50 de ani?
"Construirea celor două Europe - una democratică şi una sovietică - s-a finalizat cu apariţia Zidului sinistru şi sângeros de la Berlin", a spus deputatul european lituanian Vytautas Landsbergis. Conform domnului Landsbergis, ţările ce au aderat de curând la Uniunea Europeană se aflau "într-o închisoare enormă, care cuprindea Europa Centrală şi de Est şi găzduia sute de milioane de captivi". "Distrugerea Zidului echivalează cu desfiinţarea închisorii şi denunţarea diviziunii politice şi culturale din Europa", a mai spus dumnealui.
Pentru o mai bună înţelegere a trecutului
Mulţi participanţi la conferinţă au spus că Europa de Vest nu înţelege consecinţele perioadei întunecate a dominaţiei comuniste şi crimele comise de acel regim. Problema apare când începi să compari cele două regimuri, a spus Kazimierz Woycicki, de la Universitatea din Varşovia. "Nu putem permite o comparaţie între holocaust şi regimul lui Stalin", a spus dumnealui.
Camilla Andersson, de la Institutul pentru Informare despre crimele comunismului (Suedia) a spus că în Vest există un gol de informare, mulţi oameni crezând că Zidul Berlinului a fost construit de nazişti. Pentru o mai bună înţelegere a trecutului, au arătat alţi participanţi, este important schimbul de experienţă şi de opinii în Uniunea Europeană.












