Programul de la Stockholm: pentru un echilibru între libertate şi securitate
Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un echilibru între libertate şi securitate, au spus săptămâna aceasta deputaţii europeni şi cei naţionali în cadrul unei reuniuni comune pe tema noului program de cinci ani în domeniul drepturilor cetăţenilor, responsabilităţii democratice şi securităţii în Europa. Parlamentul European va dezbate priorităţile programului de la Stockholm în plen la Strasbourg.
În cadrul reuniunii, participanţii au ajuns la concluzia că statele Uniunii Europene trebuie să consolideze cooperarea în afacerile juridice, fără să compromită tradiţiile naţionale şi drepturile fundamentale.
O chestiune de încredere
Cooperarea întâmpină de cele mai multe obstacole din cauza lipsei încrederii faţă de deciziile autorităţilor din alte state membre. "Calitatea deciziilor administrative poate varia şi este important să punem accent pe certitudinea legală şi garanţiile acesteia", a spus domnul Anti Avsan, de la parlamentul suedez.
Comisarul european pentru justiţie, Jacques Barrot, a spus că "recunoaşterea reciprocă rămâne un punct principal", în timp ce ministrul justiţiei din Suedia, Beatrice Ask a declarat că statele europene trebuie "să aibă încredere unul în altul".
Un echilibru între libertate şi securitate
Participanţii la reuniune au subliniat importanţa unui echilibru între consolidarea securităţii şi asigurarea drepturilor fundamentale: schimbul de date este important pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a terorismului, dar în acelaşi timp este importantă şi protejarea datelor personale şi a drepturilor cetăţenilor.
"Pentru unii dintre noi combaterea terorismului este o prioritate; pentru alţii, prioritatea este protejarea drepturilor fundamentale", a arătat în cadrul dezbaterii eurodeputatul creştin-democrat maltez Simon Busuttil.
Nu "Europei fortăreaţă"
O parte din parlamentari au ridicat problema unei "Europe fortăreaţă", care ar putea ţine la distanţă oamenii prin politici prea dure în domeniul imigraţiei. Deputatul grec Dimitrios Papadimoulis a spus că "imigraţia tine şi de drepturile omului; de multe ori drepturile omului sunt date la o parte de securitate".
Deputatul polonez Zbigniew Cichoń a remarcat faptul că acum 20 de ani Europa era divizată. De aceea, a subliniat dumnealui, "trebuie să avem grijă să nu construim un alt zid în Europa". "De multe ori, expulzarea are consecinţe tragice nu numai pentru persoana în cauză, ci şi pentru familia acesteia", a adăugat domnul Cichoń.
Tratatul de la Lisabona: un anuar de drepturi pentru europeni
Reuniunea parlamentară a avut loc chiar înaintea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona - ce va avea loc pe 1 decembrie. Noul tratat aduce mai multă responsabilitate Parlamentului European şi o mai bună protejare a cetăţenilor europeni în cadrul Cartei drepturilor fundamentale.
Preşedintele comisiei pentru libertăţi civile de la Parlamentul European, Juan Fernando López, a spus că această cartă "va multiplica şi îmbogăţi" drepturile cetăţenilor europeni şi că "drepturile naţionale nu sunt dizolvate în Uniune". Dumnealui a mai arătat necesitatea respectării drepturilor în domeniul bioeticii şi al noilor tehnologii.
