Deputaţii europeni: UE trebuie să meargă înainte
În dezbaterea din 25 noiembrie de la Parlament privind Consiliul European din 10-11 decembrie, eurodeputaţii şi-au concentrat atenţia asupra a trei subiecte: conferinţa de la Copenhaga, criza financiară şi programul de la Stockholm privind justiţia şi cetăţenia.
Participanţii au căzut de acord că în contextul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi al numirii Preşedintelui Consiliului UE şi Înaltului Reprezentant, UE trebuie să se concentreze pe chestiuni substanţiale.
O parte din participanţii la dezbatere i-au felicitat pe cei doi noi lideri europeni, preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, şi Înaltul Reprezentant pentru afacerile externe şi politica de securitate, Catherine Ashton.
Noile feţe ale UE
Joseph Daul (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Franţa) a salutat numirea domnului Van Rompuy şi l-a citat pe acesta spunând că "imaginea Consiliului va fi construită pe baza rezultatelor", abordarea din cadrul acestuia fiind una "pas cu pas" (numită de domnul Daul "metoda Jean Monnet").
"Ne bucurăm că funcţia de Înalt Reprezentant a fost obţinută de Catherine Ashton", a spus liderul socialist Martin Schulz (Germania). "Fiind al doilea partid din Parlament, ne dorim al doilea post din Comisie. [...] Acum sunt importante sarcinile ce revin acestor persoane", a adăugat dumnealui.
Conferinţa de la Copenhaga
"Conferinţa de la Copenhaga nu trebuie să vină doar cu obiective politice, ci şi cu angajamente ferme, cu cifre şi obiective", a spus domnul Daul în cadrul dezbaterii, iar părerea dumnealui a fost susţinută şi de alţi eurodeputaţi.
Domnul Schulz crede că "nu discutăm îndeajuns despre schimbarea climatică. Investind într-o tehnologie ce are grijă de mediul înconjurător, avem posibilitatea de a crea noi locuri de muncă. În alte cuvinte, tehnologia verde reprezintă un proiect orientat spre viitor".
"Protejarea mediului este percepută ca o povară, dar aceasta creează de fapt noi oportunităţi", a remarcat deputata europeană germană Rebecca Harms (Verzi/ALE).
Criza economică
Reprezentanta Consiliului, Cecilia Malmström, a spus că "impactul crizei va fi simţit încă mult timp". "Strategia de la Lisabona va expira anul viitor, aşa că avem nevoie de o strategie nouă, care să ne ajute să promovăm prosperitatea pe termen lung", a adăugat dumneaei.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a arătat faptul că o nouă strategie 2020 este în curs de dezvoltare în cadrul instituţiei pe care o conduce. Dumnealui a cerut Parlamentului European "să coopereze cu Consiliul" pentru înfiinţarea unor noi autorităţi (pachetul de supraveghere financiară) înainte de sfârşitul anului 2010.
"Avem nevoie de un singur supraveghetor european" a adăugat liberalul belgian Guy Verhofstadt, arătând că aceasta este opinia majorităţii Parlamentului European. Lothar Bisky (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, Germania) a spus că "şefii de state şi de guverne trebuie să găsească o ieşire din criză care să combine dezvoltarea europeană cu progresul social".
Timothy Kirkhope (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, Regatul Unit) a adăugat: "UE trebuie să meargă acum înainte, să construiască o economie dinamică şi competitivă şi să creeze un sistem comercial global puternic".
Programul de la Stockholm privind justiţia şi cetăţenia
În contextul Programului de la Stockholm, Cecilia Malmström a vorbit despre "viziunea unei Europe mai sigure, care să asigure respectarea drepturilor fundamentale şi să adauge valoare vieţii de zi cu zi a cetăţenilor".
Preşedintele Barroso a spus că Tratatul de la Lisabona aduce "implicarea totală a Parlamentului" în justiţie şi cetăţenie. Programul de la Stockholm ar trebui să aducă "o schimbare reală şi beneficii reale pentru cetăţeni", a adăugat dumnealui, sugerând ca paşi concreţi respectarea drepturilor fundamentale, ameliorarea accesului la tribunale, o gestionare mai eficientă a imigraţiei şi o acţiune mai eficientă împotriva crimei organizate şi traficului uman. Majoritatea participanţilor la dezbatere au insistat asupra importanţei echilibrului între libertate şi securitate.
Vorbind despre Tratatul de la Lisabona, domnul Nigel Farage (Grupul Europa Libertății și Democrației, Regatul Unit) a amintit îngrijorările sale anterioare despre ratificarea acestuia, spunând că este nevoie de "un referendum liber şi corect în Regatul Unit pentru a ne hotărî dacă rămânem sau nu parte a acestei Uniuni".
