- Deputaţii dezbat rezultatul referendumului din Irlanda cu privire la Tratatul de la Lisabona
- Dezbatere referitoare la libertatea informaţiei în Italia
- Crearea unei comisii speciale a PE privind criza economică şi financiară
- Rezoluţia privind Summit-ul G-20 de la Pittsburgh

În urma votului pozitiv din Irlanda, în care 67% dintre alegători s-au exprimat în favoarea Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European va avea în a doua parte a zilei de miercuri o dezbatere pe această temă.  Toate grupurile politice vor participa la această dezbatere şi vor reacţiona la declaraţiile Consiliului şi ale Comisiei.

In procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona a fost nevoie de acceptul Irlandei, proces care încă nu s-a încheiat încă în Polonia şi Republica Cehă. Punerea în aplicare a acestui nou tratat ar conferi Parlamentului European mai multă putere legislativă în domenii precum imigraţia şi legislaţia penală. Totodată, europarlamentarii ar avea mai multe competenţe cu privire la bugetul UE şi agricultură, precum şi un rol mai mare în procesul de desemnare al Preşedintelui Comisiei şi în domeniul relaţiilor externe.

Deputaţii vor dezbate împreună cu Comisia Europeană tema libertăţii  informaţiei în Italia. Votul cu privire la acest subiect va avea loc în cadrul următoarei sesiuni plenare, la Strasbourg (19-22 octombrie).

La 8 octombrie, deputaţii vor decide cu privire la crearea unei noi comisii speciale şi vor hotărî asupra atribuţiilor sale. Această comisie urmează să aibă 45 de membri şi să funcţioneze pe durata unui an.

Comisiile permanente responsabile pentru afacerile financiare, economice şi sociale îşi vor menţine toate competenţele actuale. Comisia specială va avea în primul rând un rol de evaluare a situaţiei, a acţiunilor întreprinse de UE şi de statele membre pentru a face faţă crizei, dar şi a costului inacţiunii. Aceste observaţii vor trebui reunite în două rapoarte care vor fi prezentate la mijlocul şi la sfârşitul mandatului acestei comisii. Comisia specială va organiza de asemenea audieri cu participarea, în principal, a partenerilor sociali, a experţilor, a reprezentanţilor guvernelor şi ai parlamentelor naţionale şi va putea de asemenea participa la lucrările legislative ale comisiilor permanente prin emiterea de avize.

Potrivit deputaţilor europeni, pasagerii care au rezervat bilete de avion la companiile aeriene care au dat faliment, ar trebui să primească compensaţii.

Miercuri, în cadrul unei dezbateri, deputaţii vor solicita Comisiei revizuirea legislaţiei sau propunerea unei noi legislaţii pentru a garanta protecţia pasagerilor, inclusiv posibilitatea "înfiinţării unui fond de rezervă pentru despăgubiri, finanţat din contribuţiile operatorilor aerieni."

Parlamentul va prezenta evaluarea sa a Summit-ului G-20 din 24-25 septembrie de la Pittsburgh.

Poziţia comună a Uniunii Europene cu privire la criza financiară a fost deja dezbătută în Parlament în sesiunea plenară precedentă, la Strasbourg. Deputaţii au recomandat atunci o poziţie fermă a UE în domeniul supravegherii pieţelor financiare. Joia viitoare, europarlamentarii vor adopta o rezoluţie cu privire la concluziile Summit-ului G-20.

Actuala criză economică ar putea deveni o criză umanitară şi a dezvoltării, preconizându-se, doar în 2009, o creştere cu până la 90 de milioane a numărului persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă -avertizează deputaţii într-o rezoluţie ca va fi adoptată joi.

Resursele financiare promise ar putea să se dovedească insuficiente, ar putea să nu fie alocate suficient de rapid şi de flexibil pentru a genera îmbunătăţirile de care au nevoie ţările în curs de dezvoltare, se arată în rezoluţie. Deputaţii europeni solicită reforma instituţiilor financiare internaţionale, mecanisme de finanţare inovatoare şi o mai bună reglementare la nivel global pentru a preveni apariţia unei alte crize financiare.

"Potrivit situaţiei din iulie 2009, 82% din împrumuturile acordate recent de FMI s-au îndreptat către ţări europene şi doar 1,6% au fost acordate ţărilor din Africa, ceea ce indică faptul că cele mai multe dintre resursele disponibile ar putea fi destinate pieţelor emergente cu venituri mari şi ţărilor cu venituri medii care ar putea fi capabile să ramburseze împrumuturile pe care le primesc" (art 12)

De interes pentru ţări precum Letonia, România şi Ungaria deoarece aceste state membre beneficiază de credite FMI, pe lângă Georgia, Ucraine, Islanda, Serbia, Belarus etc.

Cinci ani de la intrarea în vigoare a Statutului societăţii europene (SE) - care permite societăţilor din diferite state membre să fuzioneze, fără a avea de face cu 27 de sisteme juridice diferite - deputaţii vor solicita Comisiei să evalueze punerea în aplicare a acestuia.

Deputaţii vor discuta în special dacă este adecvat ca sediul social al unei societăţii europene şi sediul central să se afle în state membre diferite.

Regulamentul cu privire Statutul societăţii europene a fost aprobat în 2001, dar a intrat în vigoare abia în 2004. Acesta conţine reguli pentru aşa-numitele Societas Europaea (SE). O societate europeană poate fi înregistrată în orice stat membru, iar înregistrarea poate fi transferată către o altă ţară UE. Totuşi, încă nu există un registru european pentru SE (o societate europeană este înregistrată în registru comercial al statului membru în care compania îşi are sediul central). Din septembrie 2007, mai mult de 60 de înregistrări au fost raportate.

Inculpaţii în cazurile penale transfrontaliere nu pot fi judecaţi de două ori pentru aceleaşi infracţiuni, în două state membre diferite.

În acest sens, deputaţii vor susţine o propunere a Consiliului, dar vor introduce probabil şi amendamente pentru a asigura ca aceste persoane au dreptul la apel, au posibilitatea de a formula observaţii şi li se oferă asistenţă pentru traduceri.

Scopul acestei legislaţii este de a asigura ca aceeaşi persoană nu este supusă  procedurilor penale paralele în state membre diferite pentru aceeaşi infracţiune. Autorităţile judiciare vor fi obligate să aibă un set minim de schimb de informaţii pentru cazurile penale transfrontaliere.