Deputaţii europeni discută neproliferarea armelor nucleare
În timpul războiului rece, Tratatul pentru neproliferarea armelor nucleare (1968) a avut o importanţă majoră în eforturile internaţionale de controlare a tehnologiei nucleare. Mai târziu, teama că aceasta ar putea ajunge în mâinile teroriştilor a făcut ca neproliferarea nucleară să rămână în centrul atenţiei. Înaintea revizuirii Tratatului, deputaţii europeni pun în plen întrebări Comisiei şi Consiliului asupra măsurilor de ameliorare a echilibrului actual din tehnologia nucleară.

răspândirii armelor nucleare
Negociat după Criza rachetelor cubaneze din 1962, Tratatul, care are acum 189 de semnatari, are ca scop limitarea răspândirii armelor nucleare. Are trei elemente principale: neproliferarea (ţările care au arme nucleare nu le vor da altora şi cei care nu au nu vor încerca să cumpere), dezarmarea (statele sunt obligate să-şi reducă stocurile de arme nucleare) şi dreptul de a folosi paşnic tehnologia nucleară.
Printre statele care au semnat Tratatul se numără SUA, Rusia, Regatul Unit, Franţa şi China. India, Pakistan şi Israel nu au semnat tratatul, iar Coreea de Nord l-a semnat, dar nu l-a respectat, iar în 2003 s-a retras.
Tratatul va fi revizuit anul acesta
În mai 2010, la New York, va avea loc o conferinţă pentru revizuirea Tratatului pentru neproliferarea armelor nucleare. Uniunea Europeană participă la aceasta în calitate de observator, coordonând poziţiile statelor membre. În cadrul reuniunii se doreşte ajungerea la un acord privind încălcarea regulilor de către Iran şi Coreea de Nord şi continuarea dezarmării în SUA şi Rusia. Tratatul este revizuit o dată la cinci ani.
În Uniunea Europeană există deja mai multe instrumente pentru realizarea obiectivelor Tratatului din 1968: Tratatul Euratom, strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă şi clauzele de neproliferare din acordurile cu ţările terţe.
Parlamentul cere un angajament pentru dezarmare totală
Parlamentul European a recomandat anul trecut pentru revizuirea Tratatului din mai 2010 un angajament al Consiliului pentru dezarmare totală, dezvoltarea unui sistem internaţional pentru siguranţa şi garantarea aprovizionării cu combustibil nuclear, consolidarea şi îmbunătăţirea metodelor de verificare a respectării tuturor instrumentelor de neproliferare şi interzicerea producerii de materiale fisionabile.
Astăzi, la Strasbourg, deputaţii europeni vor pune Comisiei şi Consiliului întrebări despre existenţa unei poziţii comune a UE pe această temă, cooperarea Uniunii cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale, priorităţile Uniunii Europene şi paşii următori pentru dezarmarea nucleară.









